Greşeli gramaticale des întâlnite

CUM E CORECT?	GREŞIT	CORECT	EXPLICAŢII
Am decât sau Nu am decât	Am decât două mere.	Nu am decât două mere. Eu am numai/doar două mere.	Ca adverb restrictiv, în construcţii afirmative se foloseşte "numai" sau "doar", iar în construcţii negative se foloseşte "decât".
Place sau plăcea Scădea sau scade Apare sau apărea	Mi-ar place să călătoresc. Va scade cursul valutar. Crezi ca i-ar place filmul? Când va apare filmul pe ecrane?	Mi-ar plăcea sa călătoresc. Va scădea cursul valutar. Crezi ca i-ar plăcea proiectul? Când va apărea filmul pe ecrane?	Verbele “a plăcea”, “a scădea”, “a părea/a apărea/a dispărea” îşi pastreaza forma de baza la: - Conditional-optativ: (nu) ar plăcea/scădea/părea/apărea/dispărea - Viitor: (nu) va plăcea/scădea/părea/apărea/dispărea
Fi sau Fii Nu fi sau Nu fii Să fi sau Să fii Să fi fost sau Să fii fost	Fi cuminte! Nu fii fraier! Să fi punctual.	Fii cuminte! Nu fi fraier! Să fii punctual.	Pentru imperativul afirmativ (fii cuminte!) şi pentru conjunctiv (să fii punctual), verbul “a fi” se scrie cu doi “i”. Imperativul negativ se formează întotdeauna cu nu + infinitivul verbului: nu veni, nu pleca, nu uita. Deci, în cazul lui a fi, avem nu fi fraier! Forma la conjunctiv imperfec corecta este sa fi fost (eu să fi fost, tu să fi fost, el să fi fost etc) deoarece se intercalează "a fi" la infinitiv.
Şti sau Ştii?	A ştii	A şti	Modul infinitiv corect este “a şti”.
Noştrii sau Noştri?	Munţii noştrii	Munţii noştri	Singurul motiv pentru care s-ar adăuga un al doilea i este articolul hotărât. Dar noştri este adjectiv posesiv şi nu se articulează niciodată.
Membri sau Membrii	Sunteţi membrii ai acestei comisii Aceştia sunt membri comisiei.	Sunteţi membri ai acestei comisii Aceştia sunt membrii comisiei.	Formele corecte sunt: membri (plural, nearticulat) si membrii (plural, articulat). Primul "i" este desinenţă de plural, iar al doilea este articol hotarât enclitic.
Creere sau Creare Creem sau Creăm Crează sau Creează	Creere Noi creem. El crează	Creare Noi creăm El creează	Verbul a crea, deşi se termină în -ea, nu este un verb de conjugarea a II-a, ci de conjugarea I. Sufixul este -a, iar rădăcina este cre-. Pentru uşurinţă, conjugaţi-l ca şi pe a lucra, înlocuind lucr- cu cre-. Oriunde a lucra se conjugă cu un e, a crea se conjugă cu doi (eu lucrez – eu creez). Formele crez, crezi, crează există în limba română în cu totul alt context; ele sunt conjugări populare ale verbului a crede.
Inopinant sau Inopinat	Inopinant	Inopinat	Forma corectă este inopinat (fr. “inopiné” si lat. "inopinatus”).
Complect sau Complet	Complect	Complet	DEX-ul menţionează complect ca variantă acceptată a lui complet. Totuşi, dacă până acum aţi folosit complect, vă sugerăm să-l folosiţi şi în continuare. :) DOOM şi DOOM2-ul nu acceptă forma complect.
De asemenea sau Deasemenea	Deasemenea	De asemenea	Deasemenea nu există în DEX.
Coperţi sau Coperte	Coperţi	Coperte	Substantivul copertă este la genul feminin şi la plural are terminaţia "te”.
Servici sau Serviciu	Servici	Serviciu	Servici nu există în DEX.
Se merită sau Merită	Se merită să aştepţi	Merită să aştepţi.	Verbul a merita nu este reflexiv
Majoritatea sunt sau Majoritatea este	Majoritatea salariaţilor sunt mulţumiţi.	Majoritatea salariaţilor este mulţumită.	Intră în discuţie acordul subiectului cu predicatul. Majoritate este la singular, deci şi verbul a fi trebuie pus la singular. Ce-i drept, majoritate este un substantiv colectiv, cu sens de plural, dar forma gramaticală este în continuare cea de singular. Un exemplu şi mai elocvent este tineretul merge la mare (nu tineretul merg la mare).
Cea mai bine platita sau Cel mai bine platita	Cea mai bine plătită profesoară	Cel mai bine plătită profesoară	Formarea superlativului cu expresia cel mai se referă, în acest caz, la adverbul bine, nu la adjectivul plătită. Doctoriţa nu este cea mai plătită, ci cea plătită cel mai bine. şi, întrucât adverbele nu au gen, număr sau caz, superlativul se formează implicit cu cel pus la masculin. Forma corectă se vede mai uşor inversând propozitia: Profesoara cel mai bine plătită, nu Profesoara cea mai bine plătită
Nu fă sau Nu face	Nu fă asta.	Nu face asta.	Imperativul negativ se formează cu infinitivul verbului: nu mânca, nu vorbi, nu pleca. Deci, nu face.
Îmi place de cineva sau Îmi place cineva	Îmi place de cineva	Îmi place cineva	Cineva este subiect gramatical, deci trebuie pus în cazul nominativ, fără prepoziţia de.
Preţ scump sau Preţ mare	Preţ scump	Preţ mare	Un produs este scump atunci când preţul său este mare. Preţ scump nu este o expresie corecta.
Sa aibe sau Sa aibă	Să aibe	Să aibă	Forma corectului a verbului “a avea” la conjunctiv prezent, persoana a 3-a singular este să aibă.
Aşează sau Aşază	El se aşează	El se aşază	“A aşeza” se conjugă la fel ca verbul “a cânta” (cânt/ă, aşaz/ă). Radicalul e aşaz- (la care se adaugă terminaţia -ă), nu aş- (la care s-ar adăuga terminaţia -ează).
Să se audă sau Să nu se audă nici musca	Linişte! Să nu se audă musca!	Linişte! Să nu se audă nici musca!	Daca musca nu se aude, e gălăgie. Dacă ţineţi neapărat să folosiţi negaţia, spuneţi: Linişte! Să nu se audă nici musca!
Încontinuu sau În continuu	Plouă în continuu. Plouă în continu. Taxele sunt încontinuu progres.	Plouă încontinuu (incontinuu). Taxele sunt în continuu progres.	Încontinuu se scrie într-un cuvânt atunci când are valoare de adverb (echivalent cu mereu, întruna) şi despărţit atunci când avem prepoziţia în şi adjectivul continuu. Incontinuu este echivalent cu încontinuu; a nu se confunda cu discontinuu (confuzie care ar putea fi generată de alte perechi de antonime formate cu prefixul in: consecvent – inconsecvent, constant – inconstant, etc.).
Numai sau Nu mai	Numai ştiu ce să cred. Nu mai tu ştii ce s-a întâmplat.	Nu mai ştiu ce să cred. Numai tu ştii ce s-a întâmplat.	Numai se scrie într-un cuvânt când are sensul de „doar”. Când arată încetarea unei acţiuni, nu mai se scrie separat.
Nici un sau Niciun	N-are nici un chef să facă ce i se cere. Nu e naiv şi niciun om neştiutor. Mă confundaţi, eu nu am niciun frate, nici mai mulţi. N-a venit nici unul. Nu-mi place niciunul, nici celălalt	1)N-are niciun chef. 2)Nu e naiv şi nici un om neştiutor. 3)Mă confundaţi, eu nu am nici un frate. 4)N-a venit niciunul. 5)Nu-mi place nici unul, nici celălalt. 6)N-are nici (măcar) un prieten.	Exemplele redate aici sunt preluate din fişierul Ce este nou în DOOM, aflat pe site-ul http://www.academiaromana.ro/. 1) avem un adjectiv pronominal negativ, care, conform DOOM, se scrie într-un singur cuvânt. 2) nici este adverb, iar un articol. 3) nici este conjuncţie, iar un numeral. 4) avem un pronume negativ, scris într-un cuvânt, conform DOOM. 5) nici este conjuncţie, iar unul este pronume nehotărât. 6) posibilitatea intercalării adverbului măcar între nici şi un este un test util pentru a scrie separat cele două cuvinte.
Apendice sau apendicita amigdale sau amigdalita	Mă doare apendicita. Mă doare amigdalita..	Mă doare apendicele. Mă dor amigdalele.	Apendicita şi amigdalita sunt boli. Ele nu sunt părţi ale corpului, deci nu au cum să doară. Mă doare amigdalita este la fel de incorect ca şi mă doare durerea de cap.
Coboară sau coboară jos	Cobor jos imediat.	Cobor imediat	A coborî prin definiţie ne arată o acţiune de sus în jos, deci nu mai trebuie urmat de “jos”.
Trebuie sau trebuiesc sau trebue	Ne trebuiesc oameni pricepuţi. Ei trebuiesc să ştie.	Ne trebuie oameni pricepuţi. Ei trebuie să ştie. O să trebuiască nişte oameni pregătiţi.	Vb. A trebui este unipersonal, având forme numai pt pers a III-a, şi impersonal cu sensul  e necesar, se cuvine, se cade. Nu sunt recomandabile formele “trebuieşte”, “trebuiesc”. Numai la conjunctivul prezent  şi la viitorul format cu conjunctivul se poate folosi forma trebuiască.